La un an de la promițătorul său debut editorial (”Căldura ghețarilor”, 2016), Nic Dobre este prezent cu un nou roman, unde experimentează alte modalități și teme consacrate de genul SF. Cititorul constată că autorul face parte dintre cei imuni la virusul conformării și al imitației. Nu este vorba despre prefabricatele inerente genului SF. Acestea nu pot fi ocolite, iar o parte din satisfacția cititorilor provine tocmai din recunoașterea lor. Este vorba despre modul optimist de-a privi viața și literatura, credința că oamenii de azi și de mâine vor găsi resurse materiale și spirituale pentru a depăși divergențele dintre ei și a supraviețui împreună. Cum scriam și în comentariul la romanul de debut, pentru a aborda astfel literatura SF, trebuie să fii un optimist incurabil și să ai energia de-a risca reproșurile celor convinși că scenariile privind viitorul trebuie să fie neapărat catastrofice și negre.
De data aceasta, Nic Dobre imaginează un viitor îndepărtat, când civilizația de pe Terra va fi doar una dintre cele existente pe numeroase alte planete. Un inspector de poliție spațială, pământean, aflat în slujba unei instituții galactice, este trimis să lămurească o crimă comisă pe o planetă dintr-un sistem solar îndepărtat, unde se poate ajunge doar printr-o ecluză de salt, capabilă să anuleze distanțe enorme. Ajuns pe planeta respectivă, unde atmosfera este respirabilă pentru el, Arun Semock găsește ființe cu înfățișare și moravuri umane. Pe două continente se află două civilizații deosebite prin convingeri religioase, dar unite de producția unui vin cu mari calități psihotrope. Prima dintre acestea aduce mult cu un stat islamic fundamentalist, a doua seamănă cu țările occidentale contemporane, având în plus o seamă de perfecționări în materie de tehnologie și mentalități. Între aceste entități există un conflict cronic, iar inspectorului de poliție îi este dat să participe la un proces de conciliere, încheiat cu mult succes. Cu înțelepciune, conducătorii colaborează tot mai strâns și recunosc că spiritualizarea este la fel de importantă precum confortul material. Totul se termină cu bine.
Alături de optimismul funciar al naratorului, soluționarea expeditivă a conflictelor, precum și modul dezinvolt de depășire a unor eventuale dileme ținând de tehnologie întăresc impresia cititorului că se află în fața unui agreabil basm, plăcut la lectură și în același timp capabil să sugereze soluții la marile probleme ale vremurilor de azi.